Oh boy, iar a venit vremea sa ne luam ramas bun de la inca un an. Si ce an! Habar n-am cum a fost al vostru (poate imi scrieti in comentarii), dar al meu a fost plin cu petreceri, plecari, intamplari, poze, oameni si alte noutati. Am recitit articolul de anul trecut pe care l-am scris pe 31 decembrie 2013 in care scriam ca “ Sper ca pe 31 decembrie 2014 să vă scriu aceleași lucruri, numai de bine, fără regrete și amărăciuni.” si uite ca ma pregatesc sa va scriu ceva pe aproape.
2014 nu stiu cand a trecut, am o imensa frustrare legata de cum trece timpul si cat de repede avansam in viata. I mean damn! Ieri era 2012, alaltaieri 2013, azi ne luam deja adio de la 2014 ca sa intram in 2015. Cineva sa opreasca clepsidra, abia avem timp sa respiram.
Uneori ma incearca un sentiment de claustrofobie, am impresia ca-s intr-o cutie ai carei pereti se micsoreaza din ce in ce mai mult, pana cand imi dau seama ca nu sunt doar eu acolo, ci intregul mapamond si ma linistesc. Macar nu-s singura.
Ar trebui sa descriu 2014 intr-un cuvant, asa cum am facut-o anii trecuti, yes? 2012 l-am descris ca fiind fragmentat, apoi 2013 a fost real, 2014 pentru mine a fost extrem de agitat. Daca din 2010 nu mai iesisem din Bucuresti, anul asta am iesit de 5 ori si tare frumos a fost. De fiecare data a fost diferit, mi-am creat o gramada de amintiri, experiente, am ras, am cunoscut si mai bine oamenii de langa mine, am iubit, am urat, am plans, m-am ambitionat, am depasit obstacole, stari de rau, oboseala, am mancat chestii noi, am vazut chestii noi, am fugit. Am fugit continuu, cum poate ca n-am fugit vreodata.
Am fugit de la munte la mare, la munte, acasa, la birou, la munte din nou, la deal, am fugit intr-un suflet. Am ramas fara suflare la sfarsit de an, dar acum ma odihnesc, caci la anul o iau din nou din loc. Si aceleasi temeri ma incearca, fiindca iar urmeaza necunoscutul, alte 12 luni si 4 anotimpuri in care nu stiu nimic sigur din ce mi se va intampla. Dar e bine, e ok, ca m-am invatat cu fricile astea si cu faptul ca nu avem nici 50% control asupra lucrurilor care ni se intampla.
E 31 decembrie 2014 si va scriu, asa cum am sperat anul trecut, numai de bine, fara regrete si fara amaraciuni. Am mai inotat printr-un an si iata ca ies din el un alt om, cu parul rosu si cu si mai multe ambitii. N-am suficiente cuvinte in minte incat sa va descriu recunostinta pe care o am pentru 2014 si cat de mult ma bucur ca anul asta toata lumea a fost bine, intreaga, n-am mai pierdut pe nimeni, ba chiar am castigat.
In momentul asta nu am numai tot ce imi trebuie, am tot ce imi doresc. Si nu, nu simt fericire euforica, ci pura recunostinta rationala. Sunt vie in gandire si vad tot ce imi este dat, acum, la sfarsit de an si Doamne, ce de schimbari 
Pentru 2015 imi doresc sa iau deciziile corecte si imi doresc sa fiu cumpatata, sa fim sanatosi si sa avem liniste, evident. Ca de obicei, tot trec pe lista o crestere profesionala si una personala, sa imi inving temerile, sa risc si sa ajung ulterior la succes, over the top. Sper sa privesc mai mult inainte decat inapoi, sa fac pace cu toate viforele care-mi dau tarcoale si sa construiesc. Sa nu incetez sa construiesc alaturi de toti oamenii pe care ii iubesc si care ma iubesc. Multumesc tuturor pentru toate si pentru tot, multumesc ca ati facut parte din anul meu misto Va iubeste panda!
Sa ne vedem/citim intr-un 2015 bogat in zambete, bancnote, petreceri si fericiri ca asa ne sta bine. La multi ani!